Rezultate pentru
“”
-
Răspuns răspunsului la răspuns (no disrespect)
Un schimb de replici despre natura iraționalismului contemporan, în care autorul răspunde unor critici anterioare și dezvoltă o distincție între două forme de iraționalism, transcendent și imanent, analizând relația dintre ezoterism, capitalism și respingerea științei.
-
Cine își permite să meargă la psiholog?
Articolul analizează inegalitățile de acces la servicii psihologice în România, arătând cum psihologia a devenit un serviciu privat destinat celor care și-l permit, în timp ce formarea profesională suferă din cauza subțierii pregătirii clinice și a presiunii antreprenoriale asupra tinerilor psihologi.
-
Între două contradicții principale nu te plouă – un răspuns la răspuns
Autorul răspunde criticilor primite la articolul anterior despre cartea lui Lukács, „Distrugerea Rațiunii”, și discută dezacordul cu Horațiu privind harta conceptuală a mișcărilor politice și relația dintre iraționalismul ezoteric și schema lukácsiană a iraționalismului ca răspuns nedialectic la probleme dialectice.
-
Cine e primul român sexomarxist? Care e cea mai neoliberală lege în psihologie?
Un eseu despre obsesia românească pentru primat și exclusivitate, de la descoperiri științifice la atrocități istorice, explorând cum dorința de a fi „primul” sau „cel mai” modelează memoria colectivă și identitatea națională.
-
Rațiunea se distruge singură, întrebarea este cum?
Articolul analizează critic proiectul lui Lukács din 'Distrugerea rațiunii', evidențiind tendința acestuia de a atribui filozofilor nemarxiști întreaga responsabilitate pentru ascensiunea nazismului și ignorarea tradiției ezoterismului occidental. Autorul propune o distincție între două tipuri de iraționalism și subliniază limitele teoriei lui Lukács în înțelegerea obscurantismului contemporan.
-
Distrugerea rațiunii sau a nervilor mei
Autorul refuză să scrie o cronică sau un eseu despre cartea lui Georg Lukács, „Distrugerea rațiunii”, preferând un „rant” personal. Textul explorează teza centrală a lucrării, conform căreia filosofia și științele sociale europene, opunându-se materialismului istoric, au pregătit terenul pentru nazism, și analizează tensiunile dintre această afirmație tranșantă și o interpretare mai nuanțată, materialistă.
-
Cu care anti-imperialiști să (nu) ne unim
Articolul analizează modul în care anumite părți ale stângii românești și internaționale adoptă multipolaritatea ca slogan, înlocuind anti-imperialismul proletar cu poziționări reacționare, folosind cazul revoltelor din Iran și al Republicii Islamice drept exemplu al acestei dezorientări. Textul reia dezbateri leniniste din Congresul al II-lea al Internaționalei Comuniste pentru a clarifica diferența dintre sprijinul acordat mișcărilor național-revoluționare și alianțele cu forțe feudale sau teocratice.
-
NELOCUIT: Interviu cu Ben Woodard despre cartea Uninhabited (2025, Zero)
Ben Woodard discută despre cartea sa Uninhabited: Science Fiction and the Decolonial, analizând legăturile dintre science fiction, colonialism și rasismul științific, precum și modul în care genul SF perpetuează tropi coloniali precum „mântuitorul alb”.
-
Imaginea proletarului la Godard
Un articol care analizează două filme ale lui Jean-Luc Godard din perioada sa activistă, Finally Got the News (1970) și British Sounds (1969), concentrându-se pe modul în care acestea reprezintă condițiile de muncă ale proletariatului din industria auto și critica lor asupra capitalismului, rasismului și sexismului.
-
Cui îi e frică de zone gri?
Un dialog între Alin Răuțoiu și Ștefan Tiron despre controversa legată de acuratețea istorică a filmului Odiseea al lui Christopher Nolan, în care se discută cum criticile aparent inofensive pot ascunde mesaje reacționare, iar idealizarea estetică a Greciei antice este analizată în contextul istoric al naționalismului și al exploatării industriale a antichității.