Rețele  de socializare sunt bântuite de un duh, de o stafie, de un spectru am putea spune dacă ne rupem dinții în romgleză. E un spectru al ideologiei al cărui zdrăngănit de lanțuri bruiază orice fel de discuție rațională. În cele ce urmează demarăm o procedură experimentală de a exorciza această fantomă, și poate de a deschide calea către dialog.

Ceea ce am făcut a fost să luăm cât de multe mesaje și discuții despre situațiile de la metrou, atât cele referitoare la protestul spontan de pe 26 martie, cât și la eliberarea spațiilor comerciale cu ranga de către Directorul General Metrorex Ștefan Paraschiv, să le punem într-un generator de lanțuri Markov, obținând un ur-comentariu.  În acesta se strâng nu doar toate argumentele folosite de către domnul prim-ministru Florin Cîțu și ministrul transporturilor Cătălin Drulă, precum și tot felul de dulăi internautici, ci și toate umorile, sentimentele, substraturile psihologice ale acestor mesaje. Iar discutându-le calm, rațional, punct cu punct, speră să sfințim spațiul public.

Acesta este mesajul generat, iar după cum puteți vedea, este doar un pic mai incoerent decât comentarii și articole adevărate.

”Metrorex trebuie să servească cetățenii, e companie de stat! Și voi ca și liberalii dați în stat! Sindicatul trebuie susținut necondiționat la privat, în momentul în care statul ia partea cetățenilor și Metrorex nu, de vină e Metrorex! 

E cumva parșiv tot ce s-a-ntâmplat. 

Adică au periclitat mobilitatea oamenilor (poate unii nu-și permit să întârzie la serviciu, poate unii mulți au fost dați afară în ziua aia, poate dintre persoane cu salarii mici…) fără să anunțe, fără nimic. Mi se pare rea-voință. Cetățenii au fost prinși la mijloc. Cine îi apără pe cetățeni? 

Sindicatul lor nu face parte din nicio uniune. Ce spune asta despre ei dacă nu fac parte dintr-o conf sindicală?… Cum ar veni e și companie de stat și are alt statut (oricare ar fi, e un serviciu pt cetățean căruia i-a dat m*ie), nu se aliează cu niciun sindicat și țipă din gură doar când li se iau tarabele. Păi până acum n-au avut problema asta, sau cum? 

Deci ce-i doare pe ei până la urmă? Nu mai zic modul pervers în care au ales să facă grevă: au tăcut până acum despre problemele lor că deh era p.s.d. și Rădoi e p.s.d.-ist… Și au izbucnit acum pt că i se luau lui Rădoi tarabele…Tarabe care stau pe spațiu public, care nu e al sindicatului și e folosit ilegal de trei ani. Fără să anunțe fără nimic, periclitând iarăși alți oameni ai muncii care depind de ei… 

Ceva nu iese la calcul… Aș vrea să fiu solidară cu ei, aș vrea să fiu rațională și să despart omul Rădoi de faptul că el își face treaba pt sindicatul lui, în rest poa’ s-o omoare și pe mă-sa, fair enough să zicem ca exercițiu de gândire… Dar nu iese socoteala s.mr.i. …”

„Metrorex trebuie să servească cetățenii, e companie de stat”

Între ce trebuie și ce face, este o diferență, care în cazul de față e destul de mare. Unde mai pui că e doar de facto companie de stat, nu și de jure. Nu știu în ce măsură putem avea de jure companii de stat. Metrorex este o societate pe acțiuni. Într-adevăr acționarul majoritar este statul român prin Ministerul Transporturilor, dar baza legală ca Metrorex să devină încetul cu încetul companie de ne-stat e acolo și a fost dintotdeauna. Singura opreliște este sincronizarea dintre voința politică de a face asta și oportunitatea de a acționa în direcția respectivă. Iar, ca să nu crezi că vorbim doar din paranoia și ochelari ideologici, suprapunerea dintre voință și oportunitate pare din ce în ce mai mare, întrucât la finalul anului 2020 premierul Cîțu a promis listarea la bursă a companiilor unde statul este acționar majoritar. Dacă asta se va întâmpla, dacă va fi și Metrorex pe listă, asta rămâne de văzut. Dar măcar să ținem ochii deschiși să vedem când se întâmplă.

”în momentul în care statul ia partea cetățenilor și Metrorex nu, de vină e Metrorex!” „Cum ar veni e și companie de stat și are alt statut”

Aici lanțul Markov a dat chix, că nu înțeleg. Poate e o dovadă a multelor sofisme care animează aceste discuții și a flexibilității abuzive cu care se discută în general despre guvern, sindicate, companii de stat și PSD ca fiind otova, niște entități omogene care trebuie înfrânte sau măcar depășite pentru a putea progresa. Altfel, sindicatul e sindicat, Metrorex e Metrorex. Sindicatul reprezintă muncitorii de la Metrorex în fața angajatului, care e Metrorex, cu o conducere numită de Ministerul Transporturilor. Sunt două entități diferite între care e chiar o relație de antagonism, mai ales după ce a venit noul director.

”Adică au periclitat mobilitatea oamenilor”

Cam toate firmele și mai ales serviciile publice din țară funcționează sub capacitate. Un 90%, să zicem, cum a spus Arafat recent. Restul de 10% îl suportăm noi ca cetățeni/clienți/beneficiari și respectiv lucrători. În cazul transportului noi mergem în vagoane aglomerate care vin rar, nu-și respectă programul, au probleme cum devin potrivnice condițiile meteorologice, iar muncitorii lucrează timp suplimentar, fără pauze, în condiții improprii, cu echipament uzat tehnic și moral, cu stres. Treaba asta se întâmplă pentru a păstra profitul companiilor direct și indirect (direct când e vorba de companii private, indirect când e vorba de companii publice, că statul ar trebui să crească colectarea să poată finanța serviciile). Ori, nu este responsabilitatea Unității – Sindicatul Liber din Metrou să gestioneze până în pânzele albe eșecul structural al infrastructurii și serviciilor. Ei declamă coerent și de multă vreme lipsa de personal, mai ales a celui calificat, echipamentul defectuos și proasta gestionare a infrastructurii, au trimis scrisori, adrese, au organizat pichetări ale sediului Ministerului Transportului și chiar greve de avertisment care să nu afecteze semnificativ circulația. De toate lucrurile astea nu auzim, că nu are nimeni aflat în poziții de influență vreo motivație să auzim. Chiar și situația din 26 martie s-ar fi terminat mult mai repede dacă Drulă ar fi cedat și ar fi intrat în dialog cu sindicaliștii, în loc să asmută presa pe ei. Vina pentru problemele cauzate de grevă în primul și primul rând cade pe seama celor care au elaborat o astfel de politică disfuncțională, care au menținut-o în ciuda avertismentelor lucrătorilor, iar apoi este a actualilor guvernanți care în loc să gestioneze criza, calcă pe accelerație să agraveze situația, totul pentru capital.

„(poate unii nu-și permit să întârzie la serviciu, poate unii mulți au fost dați afară în ziua aia, poate dintre persoane cu salarii mici…)”

Ăsta-i pur și simplu concern trolling. Chiar și dacă s-a întâmplat așa ceva, din nou, nu e vina sindicatului. E vina politicilor statului român animate de un neoliberalism păgubos care ne-a adus în situația asta, a unor patroni descreierați care aplică măsuri disciplinare disproporționate fără să țină cont de context și iarăși a statului, de data asta că e prea slab sau prea neinteresat să-și apere cetățenii sau să le ofere condiții să se apere singuri.

„fără să anunțe, fără nimic.”

A fost protest spontan. Prin definiție, protestul spontan nu se anunță. Iar ceva, ceva tot au sugerat pe 25 martie înainte de proteste, zicând că 10 trenuri nu vor ieși ziua următoare, din lipsă de personal calificat. Măcar despre asta a vorbit presa să anunțe călătorii să se pregătească pentru aglomerație, să-și ia concedii, să lucreze de acasă sau să caute rute alternative că metroul? Sau erau prea ocupați să-l caute pe Rădoi la magazine?

„Cetățenii au fost prinși la mijloc. Cine îi apără pe cetățeni?”

Cum am zis, cetățenii-s prinși la mijloc mereu, e sistemic (iar muncitorii Metrorex sunt și ei cetățeni, nu extratereștri). Faptul că acest lucru, această meghină în care e strâns cetățeanul, devine evidentă doar în astfel de momente de criză e altceva. Și statul ar trebui să-i apere pe cetățeni, gestionând mult mai bine și durabil infrastructura pe care o are în îngrijire, oferind alternative și redundanțe. În momentul în care statul își ia mână de pe noi, cum a cam făcut-o, cetățenii care pot se adună în grupuri după interese comune pe termen scurt și se apără singuri. Făcând un protest spontan, de exemplu.

„Sindicatul lor nu face parte din nicio uniune[…]nu se aliează cu niciun sindicat. Ce spune asta despre ei dacă nu fac parte dintr-o conf sindicală?…”

Nu știu de ce ar face parte dintr-o uniune, uniunile tind să fie specifice meseriilor liberale, au alt statut și e o altă discuție. Nu face parte dintr-o confederație națională, dar face parte din Federaţiei Sindicatelor din Transporturi, TRANSLOC şi Servicii Publice ATU în cadrul căreia colaborează și se solidarizează cu alte sindicate cu interese și activități conexe. De asemenea sunt afiliați Federației Europene a Lucrătorilor din Transporturi. Chiar nu-s haiduci singuri de capul lor.  Nu știu sigur ce ne spune că nu face parte dintr-o confederație, motivele posibile sunt multe. Și dacă ar fi optim să o facă, dar din varii vicii, conflicte personale sau chiar interese ascunse nu o fac, n-am zis niciodată că USLM e perfect și lipsit de bube. Doar că multele critici care li se aduc sunt așa absurde că nu mai e loc de discutat pe realitate și pe ce poate fi îmbunătățit.

„țipă din gură doar când li se iau tarabele”

Nu asta a fost problema. Paraschiv însuși a declarat că problema imediată ține de creșterile salariale și de disponibilizări. Singurele momente în care au vorbit despre spațiile comerciale au fost când au dezmințit afirmațiile din presă.

„Păi până acum n-au avut problema asta, sau cum?”

Dacă cititorul se duce la ei pe site sau pe pagina de FB sau în comunicate federațiilor și sindicatelor internaționale care se solidarizează cu ei sau în foarte puțina presă care le dă atenție și nu-i atacă automat o să vadă că este vorba doar despre respectarea dialogului social, necesitatea de personal, necesitatea de echipament, respectarea promisiunilor de creșteri salariale, ba chiar grijă pentru siguranța călătorilor. Și toate astea nu de azi, de ieri, ci de ani de zile.

„au tăcut până acum despre problemele lor”

Chiar n-au tăcut. În septembrie 2017, de exemplu (dacă mai e nevoie, pe lângă toate exemplele pe care le-am dat deja), când era Mihai Tudose prim-ministru, au pichetat și au amenințat cu greva, din motive pe care le tot menționează. 

„că deh [Rădoi] era p.s.d. și Rădoi e p.s.d.-ist”

Rădoi a fost parlamentar PSD în perioada în care PSDul mai avea o brumă de social-democrație:

Nu știu de ce este atât de surprinzător că un membru de sindicat e și membru de partid social-democrat (așa-zis social-democrat cum o fi fost). E clar că Rădoi nu-i vreun Lula sau Morales, dar toată asocierea asta mi se pare că licitează pe un reflex anti-pesedist și o amorțire a oricărei facultăți critice.  Nu mai e membru de 13 ani și PSDul actual nu pare să-l aibă la inimă. Nici Ponta. Ba chiar toată situația cu ranga, cu chioșcurile a fost precipitată de PSD, prin Dan Șova, care a refuzat să prelungească contractul în dreptul căruia firma sindicatului gestiona spațiile comerciale, dar și să respecte clauzele contractuale pentru această situație (adică numirea unui executor care ar valorifica bunurile pentru a despăgubi sindicatul). Ceea ce înseamnă că statul, condus de PSD la acea vreme, a împins Sindomet Servcom în ilegalitate prin propria acțiune ilegală care se judecă acum.

„Ceva nu iese la calcul”

Asta pentru că, duhule rău, operezi cu foarte multe informații eronate și câteva erori logice.

Tot ce ne rămâne acum de făcut este să așteptăm să vedem dacă duhul cel rău a fugit, sau dacă trebuie să-i suportăm în continuare frământările infernale.