Cu toate că ziua de 8 martie a ajuns să fie sărbătorită ca Ziua Internațională a Femeilor, pentru importanța pe care o are în lupta femeilor pentru a obține drepturi politice, ea ajunge să fie decuplată de implicațiile politice și este văzută mai mult ca un moment de reflecție despre cât de mult ne iubim femeile de lângă noi. Astfel, am făcut o mică trecere în revistă a modului în care politicienele și politicienii, aflate și aflați în poziții importante în România, s-au raportat la acest eveniment.
Klaus Iohannis și-a menținut stilul direct și simplu, a postat o poza cu lalele cu captionul ”La mulți ani tuturor femeilor!” La o citire foarte optimistă putem presupune că este o încercare de mesaj incluziv care se adresează și femeilor trans și altor persoane care se identifică uneori ca femei.
Premierul, Florin Cîțu, a mers pe aceeași rețetă, o poza animată cu flori peste care scrie: La mulți ani!
Raluca Turcan, ministra muncii și singura femeie din Guvernul României, a postat, până la această oră, doar un mesaj despre digitalizare, în care singura legătură cu această zi este participarea ei la Conferința ”Women in Data Science”. Mesajul mai conține și o listă de realizări și planurile personale legate de digitalizare.
Gabriela Firea este singura care are un mesaj relativ feminist, dar foarte puternic în direcție liberală, în care sprijinirea mediului de afaceri aduce siguranță pentru femeile care au și-au pierdut locul de muncă sau sunt în poziții vulnerabile. În ciuda aspectelor problematice pe care le prezintă acest tip de poziționare (sprijinirea mediului de afaceri nu înseamnă implicit și sprijinirea lucrătoarelor), merită menționat că în 2019 doar 37,5% dintre oamenii de afaceri erau femei, în timp ce 62,5% erau bărbați. În plus, doar 13% dintre femei se află în poziții de conducere în România, conform Eurostat 2020.
Cristina Prună a optat tot pentru un mesaj simplu de ”la mulți ani” pe care l-a adresat inclusiv domnișoarelor, cu toate că mă așteptam să evite totuși această formulare, mai ales că nu e intră în categoria de vârstă care încă mai folosește acest termen învechit și sexist.
Anca Dragu a postat un mesaj scurt de ”la mulți ani” către mame, doamne și domnișoare. Reiterez, „domnișoară”, cu toate că pare o încercare de politețe, este un termen care clasifică femeile în funcție de statutul marital, o clasificare care nu trebuie să mai aibă vreo relevanță în societatea contemporană, mai ales că varianta masculină nu mai este deloc folosită.
Liderul opoziției, Marcel Ciolacu a ales o reprezentare grafică dedicată acestui eveniment, folosind un cover foto cu mesajul de ”La mulți ani”, alături de sigla PSD și un opt desenat din flori. Și cam atât.
Dan Barna a folosit un mesaj elaborat în care semnalează că a luat în seama rapoartele despre cum pandemia a afectat în mai mare măsură femeile decât bărbații. Alege însă să încheie mesajul într-o notă personală, în care conștientizează sprijinul emoțional pe care îl primește din partea femeilor din familia lui:
,
„Și mă întreb dacă am arătat suficientă recunoștință pentru ceea ce am primit și primesc de la ele în fiecare zi: prietenie, sfaturi bune și altruiste, ajutor când am nevoie și sentimentul acela important de păsare care înseamnă atât de mult și din care îmi adun energia pentru următoarea zi. Da și da, sunt aproape sigur că nu o să pot da înapoi în măsura în care fiecare dintre ele ar merita. Dar continui să încerc.”
Chiar dacă este o încercare de a părea mai atent la problemele femeilor, formulare nu este cea mai fericită. Femeile sunt reduse la un rol de suport moral și ajutor emoțional, față de care el trebuie doar să arate recunoștința. Femeile din viața lui Barna pare că sunt acolo pentru a-l susține pe el și toanele lui proaste. Sunt personajele secundare din viața lui, iar mutarea discuției înspre personal și individual face ca luarea la cunoștință, din primul paragraf, a problemelor sistemice și politice pe care le întâmpină femeile să devină complet inutilă. Discuția este redusă la nivelul unor sentimente personale care pot fi negociate în spațiu intim, în care munca femeilor poate fi recompensată doar prin recunoștință.
A mai folosit și termenul problematic „domnișoare”, dar asta pare deja problema cea mai mică a mesajului.
Dacian Cioloș merge un pic mai departe decat Barna, conștientizând și el problemele pe care pandemia le-a agravat în cazul femeilor. Mesajul pornește repetând niște stereotipuri legate de imaginarul feminin – sensibilitate, creație, frumusețe. Identifică problemele legate de violență domestică și pierderea locurilor de muncă pe care o rezolvă tot prin recunoaștere și schimbare de raportare. Pentru Cioloș, femeile sunt o sursă de inspirație, de sprijinul cărora are nevoie pentru a reuși ce și-a propus alături de propriul partid. Altfel spus, femeile sunt destul de instrumentalizate în mesajul transmis. Ele pot oferi lucruri de care politicienii au nevoie, dar care pot fi răsplătite doar prin simplul act de recunoștință. Similar cu Barna, Dacian Cioloș semnalează problemele sistemice care pot fi adresate prin măsuri politice, dar alege să creadă că principala rezolvare vine prin oferirea de afecte pozitive, nu prin soluțiile mai sus amintite, îndreptate către femei.
Cum arată reprezentarea femeilor în politică?
PNL: 15% femei în Camera Deputaților și 14% în Senat.
PSD: 25% femei în Camera Deputaților și 18% în Senat.
USR-PLUS: 23% femei în Camera Deputaților 12% în Senat.
AUR: 12% femei în Camera Deputaților și 15% în Senat.
Manifestații de 8 martie
Referitor la cereri și măsuri politice care privesc femeile, grupul informal #Mulțumescpentruflori, compus din mai multe organizații și activiste feministe, a organizat mai multe evenimente în această perioadă și are o serie de revendicări, care pot fi consultată pe pagina evenimentului:
● Alocarea a 10% din PIB pentru Sănătate și a 6% din PIB pentru Educație;
● Creșterea salariului minim cel puțin până la nivelul coșului minim pentru un trai decent – 3000 de lei net/lună, pentru a diminua sărăcia categoriilor celor mai vulnerabile;
● Plata corectă a celor care lucrează în sistemul medical și în asistența socială (majoritatea femei);
● Finanțarea prioritară a construirii de creșe și grădinițe în toată țara;
● Decriminalizarea muncii sexuale și recunoașterea ei ca muncă, pentru a permite lucrătoarelor sexuale să aibă acces la protectie, ajutoare sau beneficii sociale și a le proteja de abuzurile poliției.
● Acces universal la servicii medicale esențiale (teste și tratamente, întreruperi de sarcină, terapie) și tratamente decontate complet pentru persoane cu boli cronice, suferințe psihice, situație economică precară;
● Educație sexuală pentru tineri, adaptată vârstei și nevoilor acestora;
● Asigurarea accesului la produse sanitare menstruale și la produse pentru contracepție (prin eliminarea taxelor, distribuție gratuită în școli și în cabinete medicale);
● Finanțări publice prioritare pentru centrele de asistență și adăposturile de urgență pentru femeile supraviețuitoare ale violenței domestice;
● Dezvoltarea unor proceduri clare de intervenție în cazurile de violență domestică, atunci când victima sau agresorul sunt infectați cu COVID-19;
● Gestionarea specifică a cazurilor de agresiune sexuală cu victime minore (proceduri concrete de intervenție, formare de specialitate, obligativitatea probei ADN etc.);
● Introducerea sistemul de monitorizare electronică a agresorilor domestici și sexuali;
● Sesizarea din oficiu a instituțiilor responsabile ale statului și cercetarea cu celeritate de fiecare dată când află că există cazuri de acte sexuale cu minore.
● Cerem relocarea imediată și conform nevoilor a persoanelor care au trecut prin violență domestică;
● Stop evacuărilor din locuințe;
● Eliminarea chiriilor la stat pentru cei și cele care se confruntă cu probleme financiare. Controlul chiriilor private;
● Acces universal și fără restricții la toate utilitățile indiferent de situația contractuală sau de datorii;
● Locuințe și servicii socio-medicale pentru persoanele fără adăpost;