Joe Biden a câștigat alegerile pentru președinția Statelor Unite. Oponentul său, Donald Trump, refuză să se declare învins, lăsând loc speculațiilor că va refuza să părăsească Casa Albă. Indiferent cine va fi inaugurat președinte pe 20 ianuarie, Statele Unite se vor confrunta în continuare cu probleme uriașe, care nu vor fi rezolvate cu ușurință indiferent de coloratura politică a Congresului sau a administrației prezidențiale. Trump a fost un dezastru din toate punctele de vedere, adâncind corupția și inegalitatea de care suferă societatea americană, dar nici Biden, un politician care de-a lungul carierei a luptat pentru drepturile bancherilor și războaie de agresiune, nu se ridică la înălțimea problemei. Sistemul economic și politic american afectează semnificativ restul lumii, inclusiv România, prin urmare este important să ne uităm critic la disfuncțiile sale.

Clasificarea problemelor sociale în funcție de importanță este mereu riscantă și implică un grad de subiectivitate, dar dacă ar fi să o aleg pe cea mai presantă, aș alege cu ochii închiși încălzirea globală. Comunitatea științifică avertizează că umanitatea mai are la dispoziție circa un deceniu pentru a decarboniza economia globală. Pomparea neîngrădită de dioxid de carbon în atmosferă va duce la o creștere a temperaturii globale de 4-6 C, schimbând parametrii de bază în care s-a dezvoltat civilizația umană și ducând la creșterea nivelului mării, megasecete, megainundații și dispariția accelerată a speciilor. 

Nici o altă țară din istorie nu a poluat cu gaze cu efect de seră cât Statele Unite, prin urmare Statele Unite au responsabilitatea principală să își reducă propriile emisii și să ajute țările mai puțin dezvoltate să tranziționeze la o economie verde. Administrația Trump nu numai că ignoră această responsabilitate, dar a făcut tot ce a putut în ultimii 4 ani să dereglementeze marii poluatori și să le acorde subvenții de explorare și extracție a combustibillor fosili. Trump a numit la conducerea agenției de protecției a mediului lobbyiști ai companiilor de cărbune și este singurul șef de stat din lume care neagă încălzirea globală. Încă 4 ani de Trump ar face imposibilă atingerea obiectivelor acordului de la Paris.

Pandemia de Coronavirus a lovit din greu Statele Unite. În ciuda resurselor de care dispune, societatea americană are cel mai mare număr de cazuri – aproape 10 milioane – și cel mai mare număr de decese – 240 de mii. Mare parte din modul dezastruos în care SUA a gestionat pandemia li se datorează lui Trump și Republicanilor. În primii ani de președinție, Trump a desființat echipele speciale mandatate de Obama în vederea combaterii pandemiilor. Trump a retras SUA din Organizația Mondială a Sănătății, acuzându-i fără dovezi că sunt controlați de China. În loc să ia în serios amenințarea virsului, a minimizat-o în mod iresponsabil, preferând să ignore sau contrazică recomandările experților. Trump s-a opus continuu la închiderea școlilor și a economiei, a subminat recomandările de testare ale agențiilor federale și a descurajat, inclusiv prin exemplu personal, purtarea măștilor.

La gestiunea dezastruoasă a pandemiei a contribuit nu doar Trump, ci și sistemul medical privat. Statele Unite sunt singura țară dezvoltată fără asigurare medicală universală, deoarece firmele farmaceutice și de asigurări sunt interesate să facă profit și controlează, prin lobby și finanțări electorale, decizia politică la nivel înalt. Orientarea către profit a îngrijirii medicale are efecte dezastruoase asupra sănătății populației americane. Dintre toate țările dezvoltate, Statele Unite au unul din cele mai neperformante sisteme medicale, cei mai mulți cetățeni cu datorii medicale, una din cele mai scăzute speranțe de viață și una din cele mai ridicate mortalități infantile. Cu toate astea, Statele Unite au de departe cel mai costisitor sistem medical din lume. Țările dezvoltate cheltuiesc între 8 și 12% din PIB pe sănătate, în timp ce americanii cheltuiesc un uluitor 17%. Americanii cheltuiesc pe cap de locuitor de două ori mai mult decât media OECD. Deși Statele Unite nu au asigurare medicală universală, nici Trump, nici Biden nu își propun să implementeze un sistem de sănătate public și gratuit, care ar rezolva ușor această problemă.

Statele Unite sunt o țară extrem de inegală. Cei mai bogați 0,1% din americani dețin mai multă avere decât cei mai săraci 90%. Cei mai bogați 10% din americani dețin 77% din averea societății, în timp ce cei mai săraci 50% dețin doar 1%. Un CEO mediu câștigă de circa 250 de ori mai mult decât un angajat mediu, decalaj care a crescut de 10 ori în ultimele decenii. Pandemia de Covid a înrăutățit inegalitățile, cei mai bogați devenind și mai bogați, în timp ce zeci de milioane de americani au rămas fără locuri de muncă. Averea miliardarilor americani a crescut cu aproape 1 trilion de dolari din martie până acum. Miliardarii din SUA au aproape de 2 ori mai multă avere decât cei mai săraci 50% dintre americani. Inegalitatea poate fi redresată. Măsuri precum creșterea salariului minim, sindicalizarea, îngrijire medicală publică și gratuită, plafonarea chiriilor și construcția de locuințe sociale au ca rezultat reducerea sărăciei și a inegalității, dar nici Republicanii, nici Democrații nu își propun să le implementeze la scara problemei.

Contrar percepției multor români, Statele Unite nu sunt o democrație. Cerința de a te înregistra pentru a vota are ca efect privarea directă sau indirectă a dreptului de vot pentru zeci de milioane de oameni. Miliardarii și corporațiile controlează presa și pompează miliarde de dolari în lobby și finanțări electorale. Senatul și Colegiul Electoral sunt instituții arhaice și nereprezentative, care le permit Republicanilor să conducă deși sunt minoritari ca vot popular. E clar că Republicanilor le convine din plin starea de fapt, dar nici Democrații nu par să aibă voința de a reforma în profunzime sistemul politic american.

Statele Unite au o istorie lungă și urâtă de rasism și suprematism alb. Deși legal persoanele de culoare sunt egale în drepturi cu albii, în practică discriminarea sistemică și segregarea continuă să existe sub multiple forme. De exemplu, persoanele de culoare se confruntă cu violență arbitrară din partea poliției americane. Poliția americană este o instituție militarizată, de tip stat în stat, a cărei funcție principală pare să fie protejarea proprietății celor bogați și menținerea populației de culoare într-o stare de frică. Brutalitatea polițienească a devenit un subiect global anul acesta, în urma uciderii lui George Floyd și a Breonnei Taylor de către poliția americană. Uciderea lor a declanșat proteste masive, pe care poliția le-a întâmpinat cu și mai multă violență, confirmând faptul că sunt o organizație fascistă. Președintele actual, Donald Trump, a refuzat să condamne crimele poliției și a instigat la violență împotriva protestatarilor. Atitudinea lui Trump față de rasismul poliției nu e de mirare, dat fiind că el însuși este un alb suprematist, care și-a construit întreaga carieră politică pe instigarea la ură împotriva musulmanilor, hispanicilor și afro-americanilor.

Contrar percepției multor români că ar fi un promotor al democrației și libertății, Statele Unite încalcă sistematic drepturile omului și dreptul internațional. Războaiele de agresiune și operațiile de schimbare de regim ale americanilor au distrus, doar în ultimele două decenii, țări ca Irak, Afganistan, Libia, Yemen sau Siria, ducând la moartea a milioane de oameni și la apariția a zeci de milioane de refugiați. Statele Unite au susținut și susțin de decenii întregi cele mai hidoase regimuri ale planetei (Arabia Saudită, Israel, Egipt, Turcia, Uzbekistan, Brazilia ș.a.) în schimbul acomodării de către acestea a intereselor economice și militare americane. Sub Trump, Statele Unite au rupt tratatul INF cu Rusia, care oprea cele două puteri să dezvolte arme nucleare de rază medie. Deși politica externă americană a produs catastrofe umanitare în America Centrală și Orientul Mijlociu, contribuind la subdezvoltarea celor două regiuni, Statele Unite refuză să-și asume responsabilitatea pentru criza de refugiați, alegând să promoveze discursuri și politice xenofobe la adresa imigranților.

Mișcarea MeToo, care a luat amploare în 2017, arată că Statele Unite are o problemă serioasă cu violența împotriva femeilor. Cultura violului și un sistem judiciar în care dacă ai bani scapi le permite bărbaților, mai ales dacă sunt bogați, să hărțuiască și să agreseze fără consecințe, cum a fost cazul lui Harvey Weinstein și a lui Larry Nassar, cum este cazul președintelui în funcție, Donald Trump, a judecătorului pe care Trump l-a numit la Curtea Supremă, Brett Kavanaugh, a președintelui nou ales, Joe Biden, sau a judecătorului a cărui nominalizare Biden a facilitat-o, Clarence Thomas. Problema nu este doar că Thomas și Kavanaugh sunt agresori, legitimând violența patriarhală, ci și puterea de care dispun ca judecători ai Curții Supreme, care le permite să submineze dreptul la avort și accesul la servicii de planificare familială pentru mai mult de o sută de milioane de femei.

În concluzie, Statele Unite se confruntă cu probleme adânci, sistemice, care își au rădăcina într-o istorie de sclavagism, violență colonială și gangster capitalism, și care nu vor dispărea cu una, cu două. Trump și Republicanii au făcut toate eforturile să distrugă tot ce poate fi distrus, iar lui Biden și Democraților le lipsește viziunea și integritatea să lupte pentru reformele necesare. Va fi nevoie de o mișcare socială susținută pentru a schimba asta.